Manual de utilizare
21
Concepte utilizate în procesul de fotograere
Adâncimea câmpului
Portretele sau fotograile de natură statică cele mai lăudate de obicei de
oameni sunt cele la care fundalul este nefocalizat, astfel încât subiectul
să apară pronunţat. În funcţie de zonele focalizate, o fotograe poate
înceţoşată sau clară. Acest lucru este numit „DOF mic” sau „DOF mare”.
Adâncimea câmpului este zona focalizată din jurul subiectului. De aceea,
un DOF mic înseamnă că zona focalizată este îngustă şi un DOF mare
înseamnă că zona focalizată este largă.
O fotograe cu DOF mic, care accentuează subiectul şi face fundalul neclar,
poate obţinută utilizând un teleobiectiv sau selectând o valoare mică a
diafragmei. Invers, o fotograe cu DOF mare, care arată toate elementele
din fotograe focalizate clar, poate obţinută utilizând un obiectiv
superangular sau selectând o valoare mare a diafragmei.
Adâncime mică a câmpului Adâncime mare a câmpului
Ce controlează efectele de nefocalizare?
DOF depinde de valoarea diafragmei
Cu cât este mai largă diafragma (mai precis valoarea diafragmei este mai
mică), cu atât mai mic devine DOF. În situaţia în care distanţa focală este
egală, o valoare mică a diafragmei conduce la o fotograe cu DOF mic.
50 mm F5.7 50 mm F22